Author Archives: adminpsihanaliza

Zidurile construite pentru a ne ține în siguranță pot, de asemenea să ne țină în singurătate.

Uneori construim ziduri în viața noastră pentru a ne proteja. Aceste ziduri sunt mecanismele de apărare pe care le-am folosit atunci când am avut nevoie să ne protejăm de anumite afecte, amintiri, experiențe intolerabil de dureroase.

Pe lângă rolul de protecție, aceste mecanisme pot afecta starea de bine sau provoca dificultăți în stabilirea sau menținerea relațiilor cu ceilalți, diverse simptome etc.

Mecanismele de apărare pot fi uneori obstacole în situațiile în care nu mai este nevoie de ele dar continuăm să le folosim fără să ne dăm seama.

De exemplu, raționalizarea este unul dintre cele mai frecvent folosite mecanisme de apărare, prin care persoana folosește o explicaţie logică pentru o atitudine sau decizie a sa, fără să fie conștientă că adevăratul motiv pentru alegerea sa este altul.

Cu ajutorul psihanalizei ajungem să recunoaștem această dinamică și să găsim modalități de a aborda aceste mecanisme într-un mod empatic și sprijinitor. Succesul psihoterapiei nu este în elimina rezistența ca pe un obstacol, ci în a înțelege împreună cu pacientul când și de ce a avut nevoie de aceasta. Astfel, va conștientiza că situațiile actuale nu mai prezintă același pericol.

Deschiderea la discuții este un prim pas important.

Autor: Dumitrița Dreglea

Psihanaliza pe divan

Psihanaliza pe divan permite pacientului să se concentreze fără a fi distras de factori externi în timpul ședinței. Privirea în altă direcție decât cea a analistului poate facilita accesul mai ușor la gânduri, sentimente, amintiri și fantasme ale pacientului.

De asemenea, aceasta poate favoriza asocierea liberă, oferind astfel atât pacientului, cât și analistului o mai mare accesibilitate la conținuturile inconștiente.

Frecvența ședințelor pe divan

Continue reading

În mare parte, experiențele din viața noastră le trăim ca fiind noi. Uneori, uitându-ne în urmă, ne dăm seama că multe din ele parcă se repetă. Fie că repetăm ceva din trecutul personal sau al cuiva semnificativ din viața noastră, această repetiție apare ca un simbol al traumei inițiale.

Apar următoarele întrebări:

  • De ce să repetăm lucruri care ne provoacă disconfort?
  • De ce să repetăm lucruri care par plăcute dar ne duc la experiențe negative?
  • De ce să repetăm eșecuri, simptome, traume?
  • De ce să repetăm ceea ce nu neapărat putem depăși singuri?
Continue reading

În articol este analizat studiul de caz ca metodă psihanalitică de cercetare. Intenția autorilor este de a analiza și clarifica statutul epistemologic al studiului de caz psihanalitic și de a prezenta dezvoltarea metodologiei psihanalitice de cerce-tare. Autorii prezintă studiul de caz prin raportarea la trei evenimente psihanalitice în parcursul elaborării acestei metode de cercetare: 1) studiul de caz, așa cum este prezentat în opera freudiană și preluat în textele postfreudiene; 2) studiile de caz care au stat la baza teoriei și tehnicii investigației psihosomatice ale Școlii de Psihosomatică din Paris; 3) abordările Școlii de la Ulm prin care studiul de caz psihanalitic este inclus într-o formulă metodologică apropiată rigorilor pozitiviste de cercetare.

Continue reading

Universitatea de Stat din Moldova,

Facultatea Psihologie, Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială,

Departamentul Psihologie,

în colaborare cu

Universitatea „A. I. Cuza” (Iași, România), Universitatea din Pitești (România), Fundația „Generația” (București, România), Universitatea de Management Educațional, (Kiev, Ucraina), Institutul de Psihologie Socială și Politică (Kiev, Ucraina), Universitatea Euroasiatică „L. Gumilev” (Astana, Kazahstan), Universitatea Warmia și Mazury (Olsztyn, Polonia), Centrul de Cercetări a Reprezentărilor Sociale (Jakarta, Indonezia),

organizează Continue reading